Frica de întuneric la copii
De ce apare frica de întuneric la copiii mici, ce le spui când strigă din pat, ce lumină de veghe alegi și ce jocuri de zi fac întunericul mai prietenos.
Mica Poveste
6 minute de citit
Pe scurt
Frica de întuneric apare des la copiii de vârstă preșcolară, odată cu imaginația: copilul vede o umbră și își închipuie restul. De cele mai multe ori trece pe măsură ce copilul crește.
Ajută să iei frica în serios, fără s-o hrănești: o lumină de veghe caldă și slabă, aceeași rutină în fiecare seară, verificarea camerei împreună, jocuri cu umbre în timpul zilei și povești despre curaj. Dacă frica e foarte puternică, nu se domolește după câteva luni sau ține copilul treaz noapte de noapte, vorbește cu medicul pediatru.
De ce le e frică de întuneric copiilor
La vârsta grădiniței, imaginația copilului se dezvoltă mai repede decât capacitatea de a deosebi ce e adevărat de ce e închipuit. Ziua, haina de pe scaun e o haină. Noaptea, în penumbră, poate fi orice.
Uneori frica apare după o schimbare: o mutare, venirea unui bebeluș în familie, începutul grădiniței, un desen animat văzut prea târziu. Alteori vine fără un motiv anume. În ambele cazuri, e o etapă prin care trec mulți copii.
Ce spui când copilul strigă din pat
Primul lucru e să asculți. Pentru copil, frica e reală, chiar dacă monstrul nu există.
- Pune în cuvinte ce simte: „Ți-e frică de umbra de pe perete. Hai s-o vedem împreună.”
- Nu lua frica în râs și nu-i spune copilului că e „prea mare” ca să-i fie frică. Rușinea nu alungă frica, doar o ascunde.
- Fii calm și scurt. O voce liniștită spune mai mult decât explicațiile lungi.
- Arată, nu doar spune: aprinde lumina, uitați-vă împreună sub pat, apoi stingeți-o la loc.
Despre „spray-ul anti-monștri” părerile sunt împărțite. Unor copii le prinde bine ca joc, altora le confirmă că monștrii există. Tu știi cel mai bine cum reacționează copilul tău.
Lampa de veghe: ce lumină alegi
Cu o lampă de veghe, mulți copii adorm mai liniștiți. Câteva lucruri de urmărit când o alegi:
- Lumină caldă și slabă, galbenă sau portocalie, nu albă sau albastră.
- Așezată jos, nu în ochii copilului, ca să lumineze camera fără s-o umple.
- Cu temporizator sau cu intensitate reglabilă, ca să scazi treptat lumina, pe măsură ce copilul se obișnuiește cu întunericul.
- Fără imagini care se mișcă pe tavan, dacă îngreunează adormirea în loc s-o ușureze.
Ușa lăsată întredeschisă și lumina din hol fac uneori același lucru. Nu e nevoie de lumină puternică toată noaptea: una slabă e de ajuns ca să se vadă camera.
O rutină de seară care liniștește
- Aceeași ordine în fiecare seară: baie, pijama, dinți, poveste, lumina mică.
- Fără ecrane cu o oră înainte de culcare, mai ales fără desene cu personaje care sperie.
- O verificare a camerei, o singură dată: sub pat, după perdea, în dulap. Apoi „noapte bună”.
- O jucărie de pluș care stă de pază toată noaptea.
- Promisiunea că treci să vezi ce face: „Mă întorc peste cinci minute să văd dacă dormi.” Și chiar treci.
Jocuri cu lumină și umbre, de făcut ziua
Întunericul sperie mai puțin când copilul îl descoperă prin joacă. Câteva jocuri de făcut ziua sau seara devreme:
- Teatru de umbre: o lanternă, un perete gol și mâinile voastre. Iepurele, câinele, pasărea care zboară.
- Vânătoarea cu lanterna: ascundeți jucării în camera cu luminile stinse și căutați-le cu lanterna.
- Cortul de pături: o pătură peste două scaune și o lanternă înăuntru. Un loc întunecat, dar al vostru. Acolo puteți citi și Cortul de pături, o poveste scurtă de seară.
- Ce se vede pe geam: luna, stelele, ferestrele aprinse de peste drum. Noaptea are și lucruri frumoase.
Povești despre curaj și întuneric
O poveste în care un personaj trece prin aceeași frică îi arată copilului că și alții simt la fel și are un final liniștitor. Câteva povești scurte, gratuite, aici pe site: Iepurașul Țopa și furtuna, pentru copiii cărora le e frică de tunete, și Șoricelul Chiț și luna, despre noapte și lună.
Dacă vrei ca personajul curajos să fie chiar copilul tău, există și o carte despre frica de întuneric, blândă și fără monștri, în care copilul descoperă ce se ascunde, de fapt, în întuneric.
Ce e bine să eviți
- Pedepsele sau amenințările legate de întuneric, de tipul „te închid în camera întunecată”.
- Glumele pe seama fricii, mai ales în fața altora.
- Poveștile și desenele care sperie, chiar înainte de somn.
- Să-i ceri copilului „să fie mare” și să doarmă pe întuneric complet înainte să fie pregătit.
Când e bine să vorbești cu medicul
Cele mai multe frici de întuneric trec cu timpul. Vorbește cu medicul pediatru dacă frica:
- e foarte puternică și copilul nu se liniștește deloc, oricât îl ajuți;
- nu se domolește după câteva luni sau e tot mai mare;
- îl ține treaz sau îl trezește aproape în fiecare noapte;
- e însoțită de alte frici sau neliniști care apar și în timpul zilei.
Medicul te poate îndruma mai departe, dacă e nevoie.
De ținut minte
- Ia frica în serios, dar nu o hrăni.
- O lumină caldă și slabă e de ajuns.
- Aceeași rutină în fiecare seară și o singură verificare a camerei.
- Ziua, împrieteniți-vă cu întunericul: umbre, lanterne, cortul de pături.
Frica de întuneric nu dispare într-o seară. Se micșorează puțin câte puțin, cu o lumină mică, o voce liniștită și un părinte care se întoarce, așa cum a promis.
