Scrisoare către Moș Crăciun

Când o scrieți

În primele zile din decembrie. Scrisă atunci, scrisoarea mai are timp să „ajungă la Moș”, iar voi aflați la timp ce-și dorește copilul. Dacă darul trebuie comandat (o jucărie anume sau o carte de Crăciun cu copilul în rolul principal), cu cât aflați mai devreme, cu atât e mai ușor.

Unele familii o scriu chiar în seara de Moș Nicolae, după ce ghetuțele au fost puse la ușă. Altele aleg un weekend liniștit, cu ceai și creioane colorate pe masă.

Dacă nu știe încă să scrie

Până pe la 6 ani, scrisoarea e a copilului chiar dacă mâna care scrie e a voastră. Câteva feluri în care copilul poate pregăti scrisoarea:

• O dictează. Scrieți exact ce spune copilul, cu toate cuvintele, chiar și cele pronunțate greșit. „Tlotinetă” rămâne „tlotinetă”: peste câțiva ani, tocmai cuvântul ăsta o să vă fie cel mai drag.
• O desenează. La 2 sau 3 ani, un desen cu bradul, cu familia sau cu jucăria dorită spune destul. Notați dedesubt ce v-a povestit despre desen.
• Lipește poze. Le poate decupa dintr-un catalog de jucării sau dintr-o revistă: copilul alege, taie (cu ajutor) și lipește.
• Își scrie numele. Pe la 5 ani, mulți copii cunosc deja câteva litere. Semnătura, chiar strâmbă, e partea scrisă chiar de mâna copilului.

Model de scrisoare, de completat împreună

Citiți-i copilului fiecare rând și scrieți răspunsul pe linie. Puteți păstra ordinea aceasta sau o puteți schimba după cum vine vorba:

• Dragă Moș Crăciun,
• Eu sunt ______ și am ______ ani.
• Anul acesta am învățat să ______.
• Un lucru frumos pe care l-am făcut pentru cineva: ______.
• Pentru Crăciun mi-aș dori ______.
• Și pentru ______ aș vrea ______.
• Îi trimit salutări lui Rudolf și ______.
• Te pup, ______

Rândul cu „pentru cineva” aduce cel mai des răspunsuri surprinzătoare. Copiii de 4 sau 5 ani cer adesea ceva pentru bunica, pentru un prieten de la grădiniță sau pentru pisică.

Cum sună o scrisoare la 2, la 4 și la 7 ani

Un copil de 2 ani și unul de 7 scriu scrisori foarte diferite. Ca să știți la ce să vă așteptați, cam așa pot suna scrisorile la 2, la 4 și la 7 ani:

• Pe la 2 ani: câteva cuvinte și o repetiție. „Moșule, vreau un tren. Și cuburi. Și un tren.” Restul îl spune desenul.
• Pe la 4 ani: fraze întregi, cu o mică poveste despre anul care a trecut („am învățat să merg pe bicicletă fără roți mici”) și primul dar cerut pentru altcineva, de obicei pentru mama, tata sau bunici.
• Pe la 7 ani: întrebări pentru Moș („ce mai fac renii?”), o listă ordonată și primele cuvinte scrise de mâna copilului, cu ajutor la cele grele.

Lăsați scrisoarea să sune așa cum vorbește copilul la vârsta asta. Nu corectați nimic, nici repetițiile, nici cererile neobișnuite.

Unde ajunge scrisoarea

Fiecare casă are obiceiul ei. Cele mai des întâlnite:

1. La fereastră, unde „o iau spiridușii” într-o noapte. Dimineața, în locul ei poate rămâne o bomboană sau o urmă de sclipici.
2. Sub brad, dacă bradul e împodobit devreme.
3. Lângă ghetuțe, în seara de Moș Nicolae, ca Moș Nicolae să i-o ducă lui Moș Crăciun.
4. În cutia poștală, într-un plic pe care chiar copilul scrie adresa: „Moș Crăciun, Polul Nord”.

Păstrați o fotografie a scrisorii înainte să „plece”. Fotografia vă rămâne ca amintire peste ani și vă ajută, când pregătiți darurile, să vedeți ce era pe listă.

Și răspunsul de la Moș?

Pentru un copil, partea cea mai frumoasă e când află că Moșul chiar i-a citit scrisoarea. Un bilet scurt, găsit când și unde alegeți voi, ajunge: un rând despre lucrul frumos pe care copilul l-a făcut și o urare. Scrieți-l cu un scris diferit, cu litere mari, poate cu un pic de sclipici.

Dacă vreți ca Moșul să-i răspundă cu propria voce, puteți comanda un mesaj video de la Moș Crăciun. Moș Crăciun îi spune copilului pe nume, îi arată scrisoarea sau desenul și îi răspunde. Costă 49 de lei și ajunge pe e-mail în cel mult o zi lucrătoare.